Despre meteorologie

Despre meteororologie

Precipitatiile, ceata si vantul, precum si alte fenomene atmosferice au o mare importanta in organizarea unei excursii pe munte.
Roua – apare in noptile senine sau atunci cand nebulozitatea este redusa, fara vant, cand are loc racirea puternica a solului, realizandu-se atingerea starii de saturatie (vaporii de apase transforma in picaturi fine).
Bruma – se produce in aceleasi conditii ca si roua, dar racirea suprafetei terestre este mai mica de 0 grade C.
Chiciura – se prezinta sub forma de zapada sau structura cristalina rezultata prin sublimarea vaporilor de apa sau in urma inghetarii picaturilor de apa.
Poleiul – este fenomenul de acoperire a obiectelor de la suprafata solului cu un strat des de gheata, datorita patrunderii unei mase de aer cald si umed intr-o regiune puternic racita anterior.
ceata – este formata din picaturi / cristale fine, de ordinul micronilor, care se afla in aer reducand vizibilitatea de la suprafata pamantului.
Norii – se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase asupra evolutiei vremii. Sunt produsii condensarii / sublimarii din atmosfera libera. Formarea se bazeaza pe 3 conditii:
– Cantitatea de umiditate din atmosfera duce la puncte de saturatie.
– Nucleele de condensare din atmosfera (particule de mici dimensiuni care se gasesc in suspensie in atmosfera).
– Trebuie sa aiba loc o racire suficienta a atmosferei pentru realizarea sublimarii.
In functie de etajul altitudinal in care se dezvolta, s-au definit mai multe tipuri de nori:
A. Etajul superior, la peste 8 km inaltime:
– CYRUS – albastru stralucitor, structura filamentoasa (forme de suvite, vertebre, fulgi); formati din cristale foarte mici de gheata; se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mici, transparenti, cu structura filamentoasa clar pronuntata; prevestesc schimbarea de vreme, in sensul ca sunt mesageri ai timpului ploios.
– CYROCUMULUS – spre deosebire de cyrus, au o structura ondulata sau in smocuri, gramezi dispuse in siruri; prevestesc inrautatirea vremii
– CYROSTRATUS – au forma de panza continua, fiind transparenti, omogeni, compacti; prevad schimbarea vremii.
B. Etajul mijlociu, intre 2 – 7 km inaltime:
– ALTOCUMULUS – au culoare cenusiu – deschiMETEOROLOGIE. TIPURI DE zapada -

Precipitatiile, ceata si vantul, precum si alte fenomene atmosferice au o mare importanta in organizarea unei excursii pe munte.
Roua – apare in noptile senine sau atunci cand nebulozitatea este redusa, fara vant, cand are loc racirea puternica a solului, realizandu-se atingerea starii de saturatie (vaporii de apase transforma in picaturi fine).
Bruma – se produce in aceleasi conditii ca si roua, dar racirea suprafetei terestre este mai mica de 0 grade C.
Chiciura – se prezinta sub forma de zapada sau structura cristalina rezultata prin sublimarea vaporilor de apa sau in urma inghetarii picaturilor de apa.
Poleiul – este fenomenul de acoperire a obiectelor de la suprafata solului cu un strat des de gheata, datorita patrunderii unei mase de aer cald si umed intr-o regiune puternic racita anterior.
ceata – este formata din picaturi / cristale fine, de ordinul micronilor, care se afla in aer reducand vizibilitatea de la suprafata pamantului.
Norii – se numara printre cele mai importante fenomene atmosferice, ei oferind informatii foarte pretioase asupra evolutiei vremii. Sunt produsii condensarii / sublimarii din atmosfera libera. Formarea se bazeaza pe 3 conditii:
– Cantitatea de umiditate din atmosfera duce la puncte de saturatie.
– Nucleele de condensare din atmosfera (particule de mici dimensiuni care se gasesc in suspensie in atmosfera).
– Trebuie sa aiba loc o racire suficienta a atmosferei pentru realizarea sublimarii.
In functie de etajul altitudinal in care se dezvolta, s-au definit mai multe tipuri de nori:
A. Etajul superior, la peste 8 km inaltime:
– CYRUS – albastru stralucitor, structura filamentoasa (forme de suvite, vertebre, fulgi); formati din cristale foarte mici de gheata; se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosimea mici, transparenti cu structura filamentoasa clar pronuntata; prevestesc schimbarea de vreme, in sensul ca sunt mesageri ai timpului ploios.
– CYROCUMULUS – spre deosebire de cyrus, au o structura ondulata sau in smocuri, gramezi dispuse in siruri; prevestesc inrautatirea vremii
– CYROSTRATUS – au forma de panza continua, fiind transparenti, omogeni, compacti; prevad schimbarea vremii.
B. Etajul mijlociu, intre 2 – 7 km inaltime:
– ALTOCUMULUS – au culoare cenusiu – deschisa; au aspect de valuri si bulgari; se deosebesc de cyrus prin desime si dimensiuni relativ mai mari ale elementelor componente prin relieful lor variabil; de stratocumulus se deosebesc prin inaltime si transluciditate mai mare.
– ALTOSTRATUS – aspect de panza continua omogena, cenusiu – albastruie, care acopera treptat tot cerul; produce precipitatii slabe iarna; invazie de aer rece; se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mica si plafonarea mai mare.
C. Etajul inferior, de la zeci, sute de m de sol pana la 2 km inaltime:
– STRATUS – norii cei mai de jos, cenusii; acopera in general intreaga bolta cereasca; nu dau precipitatii insemnate.
– STRATOCUMULUS – aspect de paturi groase sau dispusi in rulouri sau gramezi, fie de culoare albicioasa, fie sumbri si opaci; rar dau precipitatii slabe, de scurta durata.
D. Norii cu dezvoltare verticala:
– NIMBOSTRATUS – strat amorf de culoare cenusie – sumbra, ce intuneca stralucirea soarelui; dupa cum si tradeaza si numele (nimbus = ploios), acesti nori produc precipitatii sub forma de ninsoare, zile in sir.
– CUMULUS – nori grosi cu baza orizontala cenusie sau albastruie si varful albicios; apar izolati sau in salve, cu bazele aflate la acelasi nivel cu marginea norului, mai luminata decat centrul.
– CUMULONIMBUS – nori grosi de culoare inchisa la baza si alba la varf, inaltandu-se ca niste mase enorme in forma de munti cu varful fibros; din ei cad precipitatii sub forma de averse, insotite adesea de descarcari electrice, vijelii si caderi de grindina.
E. Nori orografici – categorie aparte de nori ce apar pe creste sub forma de caciula de nori care prevestesc timpul ploios sau “steaguri” de nori, uneori aducand ploaie.

SEMNE DE INRAUTATIRE A VREMII / MENTINERE A VREMII NEFAVORABILE:
– Daca cerul a fost senin si incep sa apara dintr-o parte a orizontului norii albi subtiri in forma de fibre cu ramificatii ca niste gheare la un capat, in cel mult 3 zile va fi vreme ploioasa.
– Daca Soarele si Luna se vad prin nori cu un cerc in jurul lor, vremea se schimba in 2 zile.
– Cand cerul este acoperit si sub panza de nori cenusii apar nori mici si negriciosi care se deplaseaza intr-o directie contrara, ploaia va incepe in cateva ore sau minute.
– Vara, cand observam dimineata pe un cer albastru nori alungiti cu niste benzi cu ridicaturi pe ele, in dupa-amiaza aceleiasi zile vor fi furtuni.
– Furtunile si vijeliile de dupa-amiaza sunt anuntate si de nori rotunjiti si grupati.
– Daca norii sunt mici, apar spre seara si colorati in reflexe roz sau verzi, urmeaza mai multe zile de ploi mari.
– Seara, cand pe cer sunt tot felul de nori, la diferite inaltimi, putem fi siguri ca vremea ploioasa se mentine.
– Cand cerul se insenineaza seara, exceptand partea de NE a orizontului, care ramane neagra, nici in ziua urmatoare timpul nu va fi frumos.
– Daca seara bancurile de ceata sau nori se prind de varfurile muntilor in loc sa coboare, in urmatoarea zi va ploua.
– Daca dimineata cerul este alburiu, aerul – putin incetosat, vantul slab, soarele arzator, in dupa-amiza aceleiasi zile va fi furtuna.
– Daca ploua marunt si cerul se insenineaza dimineata, dupa-amiaza avem furtuni cu ploi repezi insotite de descarcari electrice.
– Daca dimineata vantul bate tare intr-o directie pe coasta muntelui si in directie opusa pe creasta, vremea se strica repede.
– Daca vremea este rea, iar vantul bate dinspre S, aceasta se mentine mai multe zile.
– Daca timpul este frumos, iar vantul bate tare dinspre NV, vremea se strica in zilele urmatoare.
– Pe versantul sudic al Carpatilor Meridionali, norii dinspre E si SE aduc ploi abundente si lungi, in special toamna si primavara.
– Vremea rea este prevestita de comportamentul unor animale si plante astfel: animalele salbatice si turmele se adapostesc; corbii se aduna in stoluri, croncane si se deplaseaza perpendicular pe directia furtunii ce se asteapta; iarba se umple de roua.

SEMNE DE IMBUNATATIRE A VREMII:
– Cand norii inalti si subtiri vin vara dinspre rasarit, vremea se incalzeste.
– Daca dimineata se ridica pe vai nori ce nu se dezvolta in sus, ci se turtesc, in acea zi nu va ploua.
– Daca ploua si vantul isi schimba directia dinspre N si NV spre N si NE, vremea se amelioreaza rapid si vremea ramane frumoasa.
– Daca dupa o ploaie linistita care a durat mai multe ore urmeaza o serie de ploi repezi cu vant tare, suntem siguri ca a trecut un sistem noros si urmeaza o perioada cu cer senin dimineata si innorari trecatoare dupa-amiaza.
In general, in Carpati, vanturile tari dinspre NV aduc vreme ploioasa vara si viscole iarna. Vantul dinspre NE mentine timpul frumos, cel dinspre S si SV mentine timp uscat si calduros, iar vantul de N cauzeaza un timp rau de cateva ore, apoi vreme frumoasa mult timp.

TIPURI DE ZAPADA:
– Zapada grunturoasa – se formeaza datorita actiunii razelor solare asupra zapezii crustate, transformand-o intr-o masa compusa din mici cristale granulate; dimineata are aspectul unei cruste marmorate, putin transparenta si cu o mare aderenta; mersul pe jos pe o astfel de zapada este greoi si duce la epuizarea prematura a fortelor.
– Zapada in talazuri – se formeaza in zone cu suprafete mari batute de vanturi puternice; se prezinta ca o “mare” ravasita de furtuna cu “valuri” de pana la 0,5 m; este cea mai periculoasa la schi.
– Zapada crustata – rezulta din inghetarea unei zapezi inmuiate de soare; suprafata ei este marmorata, avand o pojghita subtire de gheata; nu poate fi batuta de vant, ci numai de soare, rezultand zapada uda ce nu permite mersul fara piolet si coltar.
– Zapada moale – rezulta din zapada ninsa, sub actiunea temperaturii mai mici de 0 C formand indesarea si unirea fulgilor, care se lipesc cu usurinta si care lasa apa cand sunt calcati; mersul cu schiurile este foarte greu.
– Zapada prafuita – rezulta din ninsoare la temperaturi de inghet; in cristalele ei se gsseste o cantitate de aer cu mult mai mult decat propriul sau volum; pe masura ce trece timpul, aerul este pierdut, iar grosimea stratului se micsoreaza de 2-3 ori, devenind tot mai des; cataratul si mersul sunt favorabile atunci cand are grosimea pana la 20-30 cm si este depusa pe un strat mai vechi; se lipeste de talpa schiurilor si este lunecoasa; mare parte din avalanse sunt urmare a fenomenului de trecere de la aapada prafuita la zapada moale si ruperii echilibrului tensional datorita densitatii foarte mari pe unitatea de suprafata.
– Zapada cartonata – rezulta din actiunea vantului, cristalele marunte devenind, sub presiunea vantultui, suprafete intarite ca o coaja de cativa mm; este destul de alunecoasa si destul de aderenta pentru a nu permite derapajul schiurilor; cand este suficient de tare ca sa sustina un om, suna a gol sub pasi; Daca nu este rezistenta, se rupe si formeaza “scanduri” de zapada; mersul este suficient de usor.
-Zapada geruita – rezulta din zapada prafuita supusa actiunii vantului cu temperaturi sub 0 grade C; se prezinta ca o suprafata alcatuita din fulgi mari si compacti; permite mersul usor pe schiuri si bocanci.
– Zapada ondulata – rezulta din actiunea vantului asupra zapezii prafuite; se prezinta ca o suprafata usor incretita, ca o plaja de nisip peste care a trecut o furtuna puternica; dunele sunt perpendiculare pe directia vantului; schiatul este dificil pentru incepatori.
Actiunea vantului pe culmile inalte ale muntilor asupra zapezii da nastere la zapada de vant, depusa si orientata pe pantele si crestele dinspre directia vantului, extrem de periculoasa, si zapada la vant, formata din cornise in preajma carora deplasarea se face cu masuri de asigurare, sub linia de rupere a ei.sa; au aspect de valuri si bulgari; se deosebesc de cyrus prin desime si dimensiuni relativ mai mari ale elementelor componente prin relieful lor variabil; de stratocumulus se deosebesc prin inaltime si transluciditate mai mare.
– ALTOSTRATUS – aspect de panza continua omogena, cenusiu – albastruie, care acopera treptat tot cerul; produce precipitatii slabe iarna; invazie de aer rece; se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mica si plafonarea mai mare.
C. Etajul inferior, de la zeci, sute de m de sol pana la 2 km inaltime:
– STRATUS – norii cei mai de jos, cenusii; acopera in general intreaga bolta cereasca; nu dau precipitatii insemnate.
– STRATOCUMULUS – aspect de paturi groase sau dispusi in rulouri sau gramezi, fie de culoare albicioasa, fie sumbri si opaci; rar dau precipitatii slabe, de scurta durata.
D. Norii cu dezvoltare verticala:
– NIMBOSTRATUS – strat amorf de culoare cenusie – sumbra, ce intuneca stralucirea soarelui; dupa cum si tradeaza si numele (nimbus = ploios), acesti nori produc precipitatii sub forma de ninsoare, zile in sir.
– CUMULUS – nori grosi cu baza orizontala cenusie sau albastruie si varful albicios; apar izolati sau in salve, cu bazele aflate la acelasi nivel cu marginea norului, mai luminata decat centrul.
– CUMULONIMBUS – nori grosi de culoare inchisa la baza si alba la varf, inaltandu-se ca niste mase enorme in forma de munti cu varful fibros; din ei cad precipitatii sub forma de averse, insotite adesea de descarcari electrice, vijelii si caderi de grindina.
E. Nori orografici – categorie aparte de nori ce apar pe creste sub forma de caciula de nori care prevestesc timpul ploios sau “steaguri” de nori, uneori aducand ploaie.